duminică, 9 februarie 2014

Rolul CIA în decizia de invadare a Irakului

Rolul CIA în decizia de invadare a Irakului 
 
        Având în vedere că Administraţia Bush îşi motiva decizia de invadare a Irakului pe deţinerea armelor de distrugere în masă de către Saddam Husein şi de presupusele legături ale sale cu Al-Qaeda ,este foarte importantă studierea activităţii CIA legată de colectarea de informaţii şi relaţia sa cu factorii decizionali implicaţi în planificarea deciziei de invadare a Irakului.
       CIA a avertizat Administraţia Bush încă de la inaugararea din ianuarie 2001 că posibilitatea unui mare atac terorist asupra SUA din partea organizaţiei teroriste Al-Qaeda al lui Osama bin Laden este unul foarte probabil. Din 23 iunie 2001,în notele informative trimise oficialilor americani , CIA  avertiza despre caracterul iminent al producerii unui atentat terorist din partea extremiştilor sunniţi ,care va rezulta în numeroase pierderi omeneşti. Chiar dacă avea unele întârziere ,planificarea atacurior de către terorişti avansa rapid. Cu toate acestea , Administraţia Bush nu era prea preocupată pe atunci de ameninţarea pe care o reprezintă Al–Qaeda lui Osama bin Laden pentru securitatea americană[1].
        După 11 septembrie , o dată cu includere Irakului pe lista potenţialelor ţinte în războiul antiterorist , CIA primeşte ordin partea Administraţiei Bush să caute dovezi  care să dovedească legătura dintre Irak şi Al-Qaeda[2]. Deasemenea CIA trebuia să se ocupe cu strângerea dovezilor care să ateste prezenţa armelor de distrugere în masă din Irak.În memoriile sale ,  director CIA din perioada 1997-2004 , George Tenet declara  că în cazul Irakul nu s-au putut găsi dovezi clare care să ateste prezenţa  armelor de distrugere în masă din Irak, dar că în cazul în care s-ar fi ajuns la ridicare sancţiunilor impuse de ONU regimului lui Saddam Hussein ,cu siguranţă că dictatorul irakian ar fi trecut la dezvoltarea programului de producere a acestor arme[3].
         Discursul lui Collin Powell în faţa Adunării Generale ONU din 5 februarie 2003 în care Secretarul de Stat al SUA prezenta audieţei dovezi despre existenţa unor laboratoare mobile de fabricare  a armelor biologice de către regimului lui Saddam a provocat mari controverse în cea ce priveşte sursa acestor informaţii. Numele de cod al sursei a fost Curveball,si este reprezentată de un  defector irakian care susţinea că a avut contacte cu oficiali din cercul apropiat lui Saddam.George Tenet confirmă existenţa acestei sursei Curvebell ce fusese identificată de serviciile de informaţii germane[4].
         Tyler Drumheller mărturiseşte în memoriile sale că în Prognoza Naţională de Informaţii(NIE)[5] din octombrie 2002  , Centrul pentru informaţii privind armele , neproliferarea şi controlul armamentului(WINPAC) şi-a connstruit cazul pentru războiul din Irak bazându-se exclusiv pe mărturiile sursei Curveball . Fostul agent CIA consideră că o mare parte din răspundere o are şi Agenţia de Informaţii a Armatei (DIA) care a răspândit în perioada 2000-2001 aproape 100 de rapoarte ale lui Curveball fără să mai verifice veridicitatea informaţiilor furnizate de aceste rapoarte[6].Tenet îi aduce critici lui Drumheller pentru faptul că nu l-a anunţat despre întrevederea avută cu un agent german care avertizase despre lipsa de încredere în sursa Curveball. Directorul CIA afirmă că dacă ar fi ştiut despre faptul că există probleme de credibilitate a sursei , ar fi procedat urgent pentru clarificarea problemei[7].
          Cert este că preşedintele Bush a inclus informaţiile sursei Curveball în discursul său despre Starea Naţiunii din 28 ianuarie 2003[8] atunci când a afirmat că are informaţii din 3 surse că Saddam deţine laboratoare mobile de producere a germenilor de luptă pentru armele biologice .
          Următorul pilon al planificării de război rămânea dovedirea legăturii dintre Saddam şi organizaţia teroristă Al-Qaeda . CIA trebuia să furnizeze probele pentru a confirma ideile preconcepute ale neoconservatorilor din Administraţia americană. Pentagonul considera în continuare că Mohammed Atta ,unul dintre teroriştii de la 11septembrie, s-a întâlnit prin aprilie 2001 în Praga cu un oficial irakian[9].
          Oficiul pentru Orientul Apropiat şi Asia de Sud (NESA) al CIA a emis pe 21 iunie 2002 un raport amplu intitulat Irak şi Al-Qaeda :Interpretând o relaţie întunecată în care se trăgea concluzia că ar fi putut exista  oferte limitate de cooperare dintre Osama bin Laden şi Saddam Husein ,dar nu se poate confirma nimic în acest sens[10].Folosind expresia de posibile oferte limitate NESA încerca să transmită mesajul că nu era convinsă în existenţa vreunei relaţii dintre Saddam şi Al-Qaeda.Pentru Cheney , Rumsfeld , Wolfowitz şi ceilalţi neoconservatori din Administraţia SUA această concluzie le dovedea că CIA este o instituţie în care incompetenţa domina de mult timp pâna când a culminat cu atentatele de la 11 septembrie . Chiar dacă Tenet nu a fost criticat public ,CIA a fost criticată pe ansamblu pentru faptul că nu întărea ideile neoconservatoare despre Irak şi presupusul său sprijin acordat terorismului[11]. Criticile Pentagonului la adresa CIA s-au consemnat într-un document teoretic intitulat Probleme Fundamentale cu Modul în care Comunitatea de Informaţii evaluează informaţia[12]. Cei de la Pentagon considerau că CIA nu ţine cont în evaluările sale de relaţiile ascunse pe care Saddam Husein şi Osama bin Laden le întreţin. Întâlinirea din septembrie 2002 între G.Tenet şi Vicepreşedintele Cheney nu a putut regla disputa instituţională. Cheney şi echipa sa de analişti doreau sa-şi prezinte descoperirile pe tema relaţiilor dintre Saddam şi Osama ben Laden dorind să-şi impună opiniile în interiorul CIA.Tenet a afirmat destul de clar în memoriile sale că nu s-a găsit nici o legătură între Husein şi ben Laden. Considerabila presiune asupra CIA venită din partea Casei Albe a determinat agenţia să-şi clarifice poziţia în cea ce priveşte legătura dintre Irak şi Al-Qaeda[13].
          În toamna lui 2002 , CIA primeşte informaţii despre posibila existenţă a unor colaborări între Irak şi Al-Qaeda pentru găzduirea unor tabere de antrenament pentru terorişti .Dezbaterile din agenţie determină apariţia în 19 septembrie 2002 a unui proiect de raport numit Sprijinul Irakului pentru Terorism [14]. Proiectul de raport a fost distribuit Congresului abia în octombrie 2003 ,cea ce denotă că era dedicat Administraţiei Bush. În ianuarie 2003 apare o versiune finală a documentului ce va constitui ultima analiză a CIA pe tema  terorismului  înainte de începerea invaziei din Irak(2003). Documentul se axează pe ideia că Irakul este un vechi refugiu pentru terorişti  şi un nod operaţional pentru grupuri sau indivizi ce îşi direcţionează violenţa asupra SUA, a Israelului şi a celorlaţi aliaţi.
          Dintre toate ariile de investigaţie se pare că CIA s-a concentrat cel mai mult pe culegerea de informaţii despre activitatea serviciiilor de informaţii irakiene care erau identificate ca principale organizatoare într-un eventual atac terorist plănuit de Saddam. Irakul mai era acuzat că ajută de multă vreme grupuri de terorişti palestinieni pentru a ataca Israelul[15].
          Având în vedere că nu avea informaţii despre intenţiile lui Saddam şi al lui Osama ben Laden , CIA nu putea trage nici o concluzie în cea ce priveşte  relaţia dintre Irak şi Al-Qaeda. În schimb erau acuzaţii la adresa unor indivizi de cetăţenie irakiană care ar fi încercat să ajute Al-Qaeda să obţină arme chimice şi biologice.
        Această formă de cooperare identificată de raportul CIA între Irak şi Al-Qaeda a servit ca argument al Departamentului Apărării în cazul planului de invadare a Irakului.
        Pe lângă faptul că a fost pusă să caute probe pentru prezanţa armelor de distrugere în masă şi pentru demonstrarea legăturilor teroriste ale Irakului, CIA a fost însărcinată de Administraţia Bush pentru a elabora planul de sprijinire a opoziţiei irakiene conduse de dizidentul Ahmed Chalabi pentru destabilizarea regimului lui Saddam Husein şi înlătuarea sa într-un final[16].
          În concluzie ,CIA a  ajuns să fie folosită ca instrument de către Administraţia Bush dominată de neoconservaorii conduşi de Dick Cheney , pentru planificarea deciziei de invadare a Irakului . Datorită politizării activităţii CIA , ofiţerii de informaţii nu îşi mai puteau exercita misiunile la un standard înalt de profesionalism.
   



[1] Alex Roberto Hybel ;  Justin Matthew Kaufman, The Bush Administrations and Saddam Hussein.Deciding on Conflict, Ed.Palgrave Macmillan, New York, 2006.,pp.38-43.
[2] Ofira Seliktar, The politics of intelligence and American wars with Iraq,Ed. Palgrave Macmillan, New York,2008,p.115.
[3] George Tenet ,At the Center of the Storm:My  years  at the CIA ,Ed. Harper Collins , New York , 2007, pp.321-335.
[4] George Tenet, Op.cit.., p.375
[5] National Intelligence Estimate este un raport cheie al directorului CIA care face un studiu de impact al acţiunilor altor state sau grupări asupra problemelor- cheie de securitate naţioală a SUA.
[6] Tyler Drumheller ;Elaine Monaghan , Pe Marginea Prăpastiei :Mărturia unei persoane din interior ,referitoare la compromiterea serviciilor de informaţii americane de către Casa Albă , trad. Cosmin Al. Nedelcu ; Valentin Daniel Popa , Ed. Minerva , Bucureşti , 2008. , pp.107-114.
[7] George Tenet, Op.cit., pp.378-383.
[8] Discursul preşedintelui Bush despre Starea Naţiunii , 28 ianuarie 2003, www.presidency.ucsb.edu/ws/index
[9] Ofira Seliktar , Op. cit ., p.115.
[10] Raportul Comisiei Speciale pentru Informaţii a Senatului SUA pe tema aprecierilor serviciilor de informaţii legate de Irakul de dinainte de război(2003), 7 iunie 2004 ,pp.305-306, www.gpoaccess.gov/serialset/creports/iraq.html
[11] Laurie Mylroie , Bush vs. the Beltway: How the CIA & the State Department Tried to Stop the War on Terror, Ed. Reagan Arthur Books,New York ,2003,p.126.
[12] Probleme Fundamentale cu Modul în care Comunitatea de Informaţii apreciază informaţia , www.levin.senate.gov/newsroom/supporting/2004/070804unclassified.pdf
[13] George Tenet Op.cit, pp.340-349.
[14] Raportul Comisiei Speciale pentru Informaţii a Senatului SUA pe tema aprecierilor serviciilor de informaţii legate de Irakul de dinainte de război(2003), 7 iunie 2004 ,p.313. www.gpoaccess.gov/serialset/creports/iraq.html
[15] Ibidem , pp.314-320.
[16] Ofira Seliktar , Op. cit ., pp.126-127.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu