Prezentare de carte-Douglas S. Massey, Nancy Denton ,American Apartheid: Segregation and the Making of the Underclass

Douglas S. Massey, Nancy Denton ,American Apartheid: Segregation and the Making of the Underclass, Ed. Harvard University Press,Cambridge, 1999.

Această carte cu un mesaj puternic şi tulburător are ca temă sărăcia persistentă în rândul populaţiei afro-americane până la gradul nemaiîntâlnit de segrare din interiorul oraşelor americane.

American Apartheid  arată cum a fost creat ghettoul afro-americanilor de către albi în prima jumătate a secolului al XIX lea pentru ai izola de restul societăţii . În ciuda legii Fair Housing Art adoptată în 1968, segregarea este perpetuată şi astăzi prin un ansamblu cetralizat de acţiuni individuale, practici instituţionale şi politici guvernamentale. În unele arii urbane ,gradul de segregare este atât de intens şi se manifestă în  atâtea domenii simultan încât este supranumită hipersegregare   .

Autorii demonstrează că segregarea sistematică a populaţiei afro-americane duce fără îndoială la apariţia unor comunităţi defavorizate în timpul perioadelor de criză economică. În condiţiile unei segregări extreme, orice creştere a ratei sărăcii în rândul populaţiei afro-americae marchează o deteriorare a situaţiei socio-economice.

Chiar dacă rezidenţii ghetoului se adaptează unui mediu din ce în ce mai aspru sub o izolare rasială, ei dezvoltă atitudini , comportamente şi practici care în viitor le reduc şansele reintegrării în societatea americană.

Această carte este o serioasă provocare pentru cei care cred că rasa nu mai reprezintă un factor important în SUA.

Reflecţia crizei din Kosovo în mass-media americană

Reflecţia crizei din Kosovo în mass-media americană      

În studiul politicii exerne a SUA  faţă de criza din Kosovo am considerat importantă o cercetare a mass-mediei americane pentru a surprinde modul în care s-a reflectat conflictul sârbo-albanez. Modul în care se reflectă un eveniment de către presă poate avea efecte în conturarea unei viziuni în legătură cu acel subiect în opinia publicului cititor. Transparenţa în relatarea faptelor trebuie să constituie principala calitate a unui articol din presa  scrisă sau audiovizuală.

Pentru a surprinde relatarea conflictului în presa americană am studiat articole şi emisiuni tv.

Am selectat 3 articole din cotidianul Washington Post, pentru a vedea cum se reflectă evenimentele din Kosovo în capitala politico-administrativă a SUA.

Primul articol este publicat în 1 ianuarie 1999 şi este intitulat War Clouds Kosovo Adversaries’ View of Future:Shattered Cease-Fire. Signals New Year of Conflict for Ethnic Albanians and Serbs , surprinzând un nou val de confruntări interetnice sârbo-albaneze ce erau pe cale să înceapă. Este relatată desfăşurarea trupelor guvernamentale sârbe pe direcţia Padujevo .

Alt articol pe care l-au selectat este şi cel de pe 28 martie 1999, care cu titlul US Rescue Pilot as NATO Widens Attack:Stealth Fighter Down in Serbia :Reports of Atrocities Mounting . Articolul me relatează faptul că NATO a iniţiat o campanie aeriană împotriva Iugoslaviei ca  ripostă la escaladarea violenţelor asupra etnicilor albanezi din Kosovo . Publicaţia The Washington  Post prezintă intervenţia aeriană NATO  ca pe o intervenţie pe motive umanitare.

Articolul nu estimează ce efecte pot avea aceste atacuri aeriene asupra lui Milosevic. Acest articol ne informează asupra întâlnirii  ce urma să aibă loc la Bruxelles între SUA şi aliaţii europeni pentru stabilirea unei liste cu potenţiale ţinte pentru bombardamentul aerian asupra Iugoslaviei.

Sistemul de apărare antiaerian iugoslav le provoacă probleme avioanelor NATO.care pierd un avion invizibil F-117. Deasemenea ni se prezintă şi afirmaţia făcută de ministrul britanic de externe R.Cook care îl acuză pe Milosevic de o campanie sistematică de violenţă împotriva civililor albanezi din Kosovo.

Al treilea articol comentat este cel din 20 aprilie 1999 şi este intitulat A Duel That Became a Defining Moment: As Clinton Focuses on Defeating Milosevic , Prospect of Gains on Domestic Agenda Fades. Articolul subliniază faptul că în politica externă a SUA din perioada lui 1999, subiectul Kosovo ocupă un loc central. Clinton făcea referiri la Kosovo aproape în fiecare discurs al său în perioada lui martie.iunie 1999.

Preşedintele Clinton îşi concentrează interesul pentru înfrângerea lui Milosevic.  Oficiali din Casa Albă sunt de părere că intervenţia aeriană în Kosovo îşi va atinge obiectivul şi nu va fi nevoie de o intervenţie terestră.Articolul subliniază importanţa subiectului Kosovo pentru diplomaţia americană.

În scopul studierii reflecţiei asupra crizei de către presă am studiat şi un comunicat radio către naţiune al preşedintelui Bill Clinton de la 27 martie 1999 prin care anunţa decizia SUA de a participa alături de aliaţii europeni din NATO, la intervenţia aeriană împotriva Iugoslaviei şi motivele care au determinat SUA să se implice în acest război aerian . Motivele intervenţiei  militare americane este reflectat de presă ca fiind unul umanitar.

Se doreşte prin această intervenţie stoparea represiunii orchestrate de autorităţile sârbe împotriva albanezilor din Kosovo şi retragerea lor din această provincie. Se comunică faptul că operaţiunile militare vor lua sfârşit doar atunci când Milosevic va accepta condiţiile de pace stabilite prin negocieri.

Preşedintele le mulţumeşte cadrelor militare şi auxiliare din armata SUA pentru devotamentul demonstrat faţă de stat şi deasemenea  îşi exprimă satisfacţia pentru colaborarea foarte bună pe care o are cu ceilalţi aliaţi din NATO cu privire la gestionarea crizei . Clinton îi încurajează şi pe etnicii albanezi din Kosovo , lăudându-i pentru curajul demonstrat.

Pe lângă radio , am studiat şi modul în care s-a prezentat criza în ştirile difuzate de postul american de televiziune CNN , Datorită extinderii reţelei de televiziune ,CNN are o mare influenţă  în mediul jurnalistic internaţional . CNN a prezentat în emisiunile sale agenda militară americană.

CNN nu a criticat intervenţia NATO în Iugoslavia  şi a încercat să ligitimeze operaţiunea militară în Kosovo,prezentând-o ca pe acţiune umanitară.

Concluzia este că mass-media amricană a încercat să găsească motive care să ligitimeze  atacul NATO în Iugoslavia şi să o prezinte ca pe o acţiune umanitară.