Situaţia actuală
a comunităţii staroverilor din Nikolaevsk
Foto:aprinderea de lumănarilor la icoana Sf. Nicolea, în timpul slujbei ţinute
de părintele Nikolai
Acum, în 2014, Nikolaevsk a rămas un mic sat în
Alaska cu 350 de locuitori. Datorită pescuitului
şi mai ales a abilităţii lor de a se adapta la clima aspră din Alaska,
staroverii îşi pot asigura traiul zilnic şi
pot practica în continuare
obieceiurile strămoşeşti.
Clanul Iakunin, întemeietorul satului Nikolaevsk , a
rămas cel mai numeros din sat.
Pentru a practica pescuitul în
cele mai bune condiţii , membrii clanului Iakunin au reuşit să-şi cumpere nave mari de pescuit şi
camioane pentru transportul peştelui. Pescarul Vasili Iakunin recunoaşte faptul că nici tatăl şi nici
unchiul său nu sţiau nimic despre pescuit atunci când au ajuns în Alaska. Acum
sunt specialişti în pescuitul de somon şi de cod , nişte specii de peşte destul
de apreciate în restaurantele cu specific pescăresc. Atunci când mai există
conflicte între flota de pescuit americană şi cea rusă în Marea Bering ,
staroverii joacă rolul de negociatori datorită faptului că limba rusă este
limba lor maternă.
Foto:Părintele Nikolai
În centrul activităţilor cotidiene din satul Nikolaevsk ,
biserica păstorită de Părintele Nikolai
ocupă un loc de frunte. Atunci când au sosit
în Alaska , staroverii nu aveau încă un preot pentru biserica ce urma să
se înalţe. După cum ne povesteşte părintele Nikolai,în 1983 un grup de
staroveri din Nikolaevsk au călătorit în România pentru a alege primul preot
pentru comuntatea lor, având în vedere că timp de 300 de ani de pribegie ei nu au avut un lider
religios. Părintele Nikolai afirmă că acest eveniment a creat o mare ruptură în
rândul comunităţii din Nikolaevsk deoarece un grup de staroveri a vrut să
continuie să ţină slujbe fără preot în biserica lor de lemn construită dată cu venirea în Alaska După ce mica
biserică a staroverilor fără preot este
mistuită într-un incendiu în 1985, aceştia decid să părăsească satul şi să-şi
întemeieze o altă aşezare numită Kaciemak Selo în peninsula Kenai.
Foto:Biserica
cu hramul Sfântului Nicolae din Nikolaevsk
Staroverii rămaşi în Nikolaevsk şi-au întemeiat o mare biserică cu hramul
Sfântului Nicolae în stilul arhitectural rusesc ce se distinge prin cupolele în
formă de bulb de ceapă. Slujbele sunt ţinute în slavonă , limba de cult
strămoşească.
Cu toate acestea,marea problemă a comunităţii
staroverilor din Nikolaevsk este numărul din ce în ce mai mic de tineri care
mai învaţă limba slavonă. Unii din tineri au ajuns să nu mai cunoască atât de
bine nici limba rusă cu toate că şcoala din Nikolaevsk are o clasă în limba
rusă coordonată de profesoara Liuba
Dorvall. Principala cauză este că
tinerii conversează mai puţin în limba rusă , preferând limba engleză.
În ciuda ameninţărilor datorate modernizării, Nikolaevsk
a reuşit să-şi menţină totuşi o mare parte din tradiţiile strămoşeşti care sunt
scoase în evidenţă mai ales în zilele de sărbătoare.De fiecare dată , la 19
decembrie este sărbătorit hramul bisericii Sf, Nicolae din sat. După o
slujbă ţinută de părintele Nikolai , tot
satul petrece cu mâncăruri tradiţionale
din peşte la care se serveşte şi tradiţionala vodkă, . Atmosfera este animată de cântece
tradiţionale ruseşti interpretate de
corul satului.
În timpul mesei festive, părintele Nikolai se mai ridică
pentru a rosti o rugăciune. În acel moment petrecerea se opreşte , iar toţi cei
prezenţi împreună cu părintele rostesc rugăciuni în slavonă şi se închină.
Părintele Nikolai încheie prin a ne spune
că” aşa au fost şi bunicii şi străbunicii noştri, iar noi păstrăm tradiţia”.
Cuvintele lui sunt o povaţă pentru toate comunităţile de staroveri din lume.
