Apariţia şi dezvoltarea industriei petroliere româneşti

Apariţia şi dezvoltarea industriei petroliere româneşti

furcuta.blogspot.com

Urmele de petrol lăsate pe ceramica din secolul al II lea atestă faptul că încă din cele mai vechi timpuri  

subsolul României a fost bogat în hidrocarburi. Petrolul a fost exploatat pentru prima dată în provincia romană Dacia , unde era numit picula. Din secolul XIII , petrolul a început să fie cunoscut în evul mediu românesc sub numele de păcură.

 România are o experienţă de aproximativ 150 de ani în domeniul extracţie de petrol. La nivel mondial, în 1857 , industria petrolieră româneacă a stabilit  3 premiere:

·         a fost prima ţară din lume  cu o producţie de petrol înregistrată oficial în statisticile internaţionale. The science of petroleum  certifică în 1938, faptul că România a fost prima ţară din lume cu o producţie de petrol de 275 de tone înregistrată în statisticile internaţionale. A fost urmată de SUA în 1859, de Italia în 1860, de Canada în 1862 şi de Rusia în 1863.

·         Prima sondă petrolieră comercială a fost construită în România. Primele “instalaţiile petroliere” din ţară au fost pompele de petrol de la Lucăceşti(Bacău). Pompele foloseau o metodă rudimentară de rafinare a petrolului asemănătoare cu cea folosită la obţinerea ţuicii îm cazane artizanale. Prima rafinărie industrială a fost construită de fraţii Mehedinţeanu la periferia Ploieştiului, pe strada Buna Vestire nr.174. Instalaţiile rafinăriei erau destul de primitive, fiind confecţionate din oţel forjat manual. Echipamentul a fost comandat din Germania de la compania Moltrecht. În decembrie 1856, începe construcţia “Fabricii de gaze” de la Ploiesti a lui Marin Mehedinţeanu.

·         Bucureştiul a fost primul oraş din lume iluminat public cu petrol lampant. Petrolul lampant produs la Ploieşti avea calităţi deosebite: era incolor şi inodor şi ardea cu o flacară luminoasă de intesitate şi formă constantă, fără fum şi fără să lase cenuşă sau compuşi răşinoşi în fitil. Oferta de 336 de lei pentru fiecare felinar elimina orice concurentă. Începând cu 1 aprilie 1857, Bucureştiul avea să fie iluminat cu 1000 de lămpi.

În 1861 ,în apropierea Moineştiului, pe locul cunoscut sub numele de Mosoare a fost instalată prima sondă de petrol forată prin mijloace mecanice(sistem percutant uscat cu prăjini de lemn şi sapă tip burghiu) din ţară. Forajul a fost făcut la o adâncime de 150 de metri.

În anul 1880 , producţia  de petrol a României atinge 15900 de tone. Statul român adoptă în 1895 o primă lege a minelor, care deschide drumul capitalurilor străine în industria petrolieră românescă. Aşa apar cele mai importante companii petroliere româneşti. Prima companie petrolieră de anvergură a fost Steaua Romană, înfiinţată cu capital german în 1895. În 1897, compania petrolieră construieşte la Câmpina (zona în care Steaua Română deţinea un total de 305 hectare de câmpuri petroliere) cea mai mare şi mai modernă rafinărie din Europa. Capacitatea de rafinare a rafinăriei Steaua Română a fost la început de 1200 de tone pe zi.

 O altă companie importantă în industria petrolieră românească a fost Societatea Astra Română, constituită în 1910 ( iniţial a fost o modestă fabrică de petrol de la marginea Ploieştiului, fondată în 1880). Între 1910 şi 1947, Rafinăria Astra Română a aparţinut trustului olandez Royal Dutch Shell. Până la începutul Primului Război Mondial se mai contituie şi companiile : Româno- Americana( fondată în 1904 ca filială a companiei americane Standard Oil  deţinută de magnatul  J.D. Rockefeller), Vega(înfiinţată în 1905 cu capital german), Creditul Minier(1905), Concordia(1907), Societatea de Petrol Franco-Română(apare în 1905 şi este considerată cea mai mare infuzie de capital francez de pe piaţa petrolieră românească), Compania franco-română Unirea Aquila(1906).  

România s-a remarcat pe plan mondial cu numeroşi ingineri petrolişti:

·         Inginerul Virgiliu Tacit, inventator al primului aparat care previne erupţiile

·         Inginerul Andrei Dragulanescu, cel care a elaborat şi testat tubajul sondelor cu coloană unică

·         Dr. Inginer Ion Basgan, cel care s-a folosit de principiul sonicităţii pentru a breveta în anul 1934, atât în România cat şi în SUA ,un nou sistem de foraj: “Metoda pentru imbunatatirea randamentului si perfectionarea forajului rotativ prin rotatie percutanta si prin amortizarea presiunilor hidrodinamice”. Metoda propusă de inginerul Basgan  a fost folosită pe scară largă în SUA , fiind introdusă în România după 1944. Meritele sale nu au fost însă recunoscute de statul român.

·         Inginerul Lazăr Eldeanu, cel care a elaborat o nouă metodă de rafinare a petrolului lampant şi ulterior şi a altor produse petroliere.  Este vorba de o rafianre selectivă care folosea dioxidul de sulf.

Deasemenea industria petrolului din România  a înregistrat şi câteva premiere:

·         România a fost prima ţară din lume care a exportat benzină încă din anii 1900.

·         În 1904 se înfiinţează prima şcoală din lume de maiştri sondori la Câmpina . Ulterioara şcoala va pregăti şi maiştri rafinori.

·         În 1934, sonda nr.1 a societăţii  Creditul Minier atinge cea mai mare adâncime din ţara în zona de extracţie de la Chitorani(3300m). În 1938 , sonda 13 a companiei Astra Română stabileşte un nou record de 3644 de metri în zona de foraj de la Boldeşti

O dată cu intrarea României în Primul Război Mondial în anul 1916 , armata română aflată în retragere din faţa trupelor germane , este nevoită să incendieze regiunile petrolifere din  Muntenia. Germanii preiau controlul câmpurilor petroliee româneşti şi refac rapid capacitatea de producţie şi export. Răfinaria Steaua Română este redeschisă de germani în 1917.