Misterul asasinatului preşedintelui J.F.Kennedy
Crimă sau conspiraţie a serviciilor
secrete?
Acum când se împlinesc 50 de ani de
la asasinatul lui Kennedy , încă persistă îndoielile legate de circumstanţele
asasinării sale şi de autorii adevărati ai acestui act criminal asupra
conducerii americane. Conform unui sondaj realizat de Gallup , 61% dintre
americani încă mai cred , după 50 de ani , că şi alţii în afara lui Lee Harvey
Oswald sunt implicaţi în asasinarea lui Kennedy . Principala suspectă în acestă teorie a conspiraţiei rămâne agenţia de spionaj CIA , care a reuşit să ascundă până acum adevărul legat de implicarea sa.
Preşedintelui, Kennedy i-a plăcut să
facă de multe ori referire la Abraham Lincoln în special în timpul
discursurilor importante ale preşedinţiei sale. Atât preşedintele Kennedy cât
şi Abraham Lincoln au luptat pentru drepturi civile. Faptul că au avut şi
acelaşi sfârşit tragic ca şi preşedintele Abraham Lincoln, preşedintele Kennedy
devine alături de predecesorul său un model arhetipal pentru societatea
americană.
Situaţia socială
şi politică în SUA la începutul anilor ‘60
Pentru SUA, anii’60 au marcat tulburări atât în plan
intern cât şi pe plan extern. Segregarea
rasială a fost cea mai gravă problemă , pe care SUA o avea la începutul anilor
’60 . Discriminarea rasială a determinat
apariţia unor mari tensiuni în rândul societaţii americane. La toate se adaugă
discrimanarea pe bază de sex şi lipsa programelor de combatere a sărăciei. Deasemenea tot mai mulţi studenţi şi
activişti pentru drepturi civile au început să acuze Administraţia americană de
faptul că îngrădeşte exercitarea libertăţilor garantate de Constituţia
americană(libertatea cuvântului şi libertatea de întrunire).Criza prin
care trecea societatea americană a
anilor’60 a determinat apariţia unei revoluţii culturale care a purtat şi
numele de contracultură. Această contracultură a fost alimentată şi de o
puternică mişcarea pacifistă care condamna intervenţia militară americană din
Vietnam. Industrializarea rapidă neînsoţită de măsuri precise care să combată
poluarea mediului a reprezentat o altă sursă de numulţumire socială care va
determina apariţia mişcărilor ecologiste.
Politica externă americană la începutul anilor ’60 a fost marcată deasemenea de multe tensiuni
. Confruntarea ideologică dintre SUA şi
URSS , ca factor determinant a Războiului Rece, a dus uneori la luarea unor
decizii de politică externă neinspirate.
Eşecul Invaziei din Golful Porcilor(1961) în care s-a încercat
înlăturarea regimului Castro , precum şi decizia de a interveni militar în Vietnam(din
timpul administraţiei Eisenhower au fost principalele greşeli ale
Administraţiei americane. Proasta comunicare dintre SUA şi URSS a fost la un pas de a arunca
lumea într-un război nuclear ,aşa cum a fost cazul Crizei rachetelor din Cuba . Preşedintele
Kennedy a fost nevoit să se confrunte cu puternicele dezacorduri politice
interne încă de la începutul mandatului său şi nu toţi au înţeles într-un mod
poztiv încercările sale de reformare a mecanismului politic american.
Momentul
asasinatului şi concluziile anchetei
oficiale
Asasinatul preşedintelui
J.F.Kennedy a fost una dintre cele mai mari drame prin care
a trecut societatea americană, după asasinatul preşedintelui Abraham Lincoln de
la sfârşitul Războiului Civil din 1865 , dacă discutăm strict de liderii
politici americani.
Pe 22 noiembrie 1963 , preşedintele J.F. Keneddy se afla
într-o vizită electorală în Dallas (Texas) În respectiva zi , J.F.Kennedy
împreună cu soţia sa Jacqueline Kennedy
şi guverntorul John Connaly se aflau într-o limuzină decapotabilă care traversa oraşul Dallas . Preşedintele avea în program , un prânz de
lucru la Centrul comercial din Dallas(Trade Mart), unde trebuia să se
întâlnească cu un grup de oficialităţi al oraşului. Atunci când limuzina
preşedintelui a ajuns în piaţa Dealey , la ora 12:32(ora locală), un lunetist a
tras mai multe focuri în direcţia acesteia.
Preşedintele a fost împuşcat mortal în zona capului , iar guvernatorul
Texasului, John Connaly a fost rănit
grav în urma atacului.
Aşa cum au concluzionat anchetatorii din Comisia
Warren(care a preluat oficial ancheta asasinatului) , împuşcăturile asupra
limuzinei oficiale au fost trase de la etajul şase al
clădirii Texas School Book
Depository. Preşedintele Kennedy este
oficial declarat mort la ora 13:00 în camera de urgenţă a spitalului Parkland
din Dallas.
Conform concluziilor finale ale Comisiei Warren ,
singurul responsabill pentru asasinarea preşedintelui a fost Lee Harvey Oswald
. Comisia nu a luat niciodată în considerare faptul că ar putea exista mai
mulţi autori.
Expertiza balistică a două fragmente de gloanţe găsite în limuzina
prezidenţială precum şi a glonţului întreg găsit la guvernatorul
Connaly ,a concluzionat că arma folosită a fost o carabină
Mannlicher Carcano de calibru 6,5mm ,
model 91/38. Tuburile goale şi arma au fost găsite la etajul al şaselea al
clădirii Texas School Book .
Autopsia inclusă în investigaţia Comisiei Warren
concluzionează că preşedintele Kennedy a fost împuşcat din spate de la înălţime
cu două gloanţe . Un glonţ i-a străpuns gâtul lovindu-l ulterior şi pe
guvernatorul Connaly , iar celălalt a distrus partea dreaptă a creierului cauzând
decesul.
Investigaţia suplimentară a Comisiei Warren a inclus şi
analiza traiectoriei gloanţelor care s-a făcut pe baza expertizei filmelor şi
fotografiilor făcute de martorii oculari(Abraham Zapruder, Orville Nix, Mary Muchmore )care erau aproape de
limuzina prezidenţială. S-a concluzionat că tooate gloanţele au fost trase din
spatele limuzinei.
În cazul dovezilor care atestă vinovăţia lui Lee Harvey
Oswald, Comisia Warren menţionează prezenţa amprentelor lui Lee Harvey
Oswald pe arma găsită , precum şi o
fotografie în care el este surprins cu
carabina Mannlicher Carcano de calibru 6,5 mm , model 91/38. Lee Harvey Oswald ,nu a ajuns să fie judecat
deoarece a fost ucis de Jack Ruby.
Dincolo de ancheta oficială , rămân multe enigme
nedesluşite. În primul rând nu ştim cine sunt
cei care s-au folosit de Lee Harvey Oswald pentru a comite asasinatul ,
şi cine a avut interesul să-l elimine ulterior . E greu de crezut că Ruby,
asasinul lui Lee Harvey Oswald , a comis crima într-un act spontan.
CIA şi
presupusa sa implicarea în eliminare lui
Kennedy
Înainte de a merge în vizită în Dallas ,Ambasadorul Adlai
Stevenson şi senatorul William Fulbright
l-au sfătuit pe John F. Kennedy să nu meargă
în Dallas. Se pare că atât Stevenson şi
Fulbrighht şi-au dat seama că preşedintele Kennnedy se expune unui pericol. Acelaşi sfat la primit şi din partea
secretarei Lincoln.
CIA este suspectată de
o implicare directă în asasinarea preşedintelui Kennedy , având în
vedere că serviciile secrete americane au fost într-o relaţie proastă cu
preşedintele SUA.
Planul preşedintelui Kennedy era să reformeze complet
CIA după eşecul invaziei eşuate de la Golful Porcilor(Cuba,
1961). Dealtfel preşedintele american a
fost de la început sceptic de reuşita operaţiunii de la Golful Porcilor .
Kennedy a intenţionat să renunţe complet
la operaţiunile sub acoperire a CIA îndreptate împotriva lui Castro , aşa cum a
fost cazul Operaţiunii Mongoose, mai ales după Criza Rachetelor din Cuba. Agenţia CIA s-a simţit trădată de Kennedy ,
atunci când nu li s-a mai permis să
intervină în Cuba . Un alt factor de iritare era şi poziţia lui Kennedy ,de a
retrage trupele americane staţionate în Vietnam.
Se pare că
asasinul Lee Harvey Oswald , a avut şi legături în interiorul CIA , dar toate documentele
agenţiei, care atestă conexiunea , au fost distruse. Cel care s-a ocupat de
distrugerea acestor dovezi care ar fi incriminat agenţia de spionaj, a fost
agentul de contraspionaj, James Angleton. O parte din documente atestau prezenţa
ofiţerului CIA, Howard Hunt(faimos pentru scandalul Watergate), în Dallas pe 22
noiembrie 1963, atunci când a fost asasinat preşedintele Kennedy.
Angleton o cunoştea deasemenea şi pe Mary Mayer, soţia a
oficialului CIA , Cord Meyer. Datorită
faptului că soţul său era în relaţii
foarte apropiate cu Kennedy, doamna Meyer a vizitat de foarte multe ori Casa
Albă. Mary Meyer se crede că ar fi avut un jurnal cu informaţii
confidenţiale de la întâlnirile sale neoficiale cu Kennedy. Confidenta lui
Kennedy fost ucisă într-un mod misterios
în 1964. Despre ea se afirmă că a fost una dintre persoanele care l-au convins
pe Kennedy să renunţe la acţiunile de spionaj din Cuba şi să acţioneze în
scopul dezarmării nucleare. Ziaristul Philip Graham a afirmat despre Mary
Meyer că a fost una dintre amantele lui
Kennedy . Asasinatul ei are loc după divorţul de ofiţerul CIA Cord Meyer. Angleton a avut grijă ca după moartea ei să
distrugă toate documentele compromiţătoare
John Paisley , un alt ofiţer CIA care se speculează că ar
fi avut informaţii despre asasinatul lui Kennedy , ar fi fost şi el
eliminat la ordinul lui Angleton.
Un ultim incident legat de CIA şi asasinatul lui Kennedy
este legat de un fost anagajat CIA .
Winston Scott , şeful filierei CIA din Mexic. Printre documentele lui Scott a
fost găsită o fotografie de a lui Lee Harvey Oswald atunci când se afla în
Mexic. După moartea lui Winston Scott , Angleton s-a ocupat cu distrugerea
tuturor documentelor sale care ar fi putut fi compromiţătoare.
Chemaţi la audierile Comisiei Warren , oficialii CIA au
negat existenţa unei astfel de fotografii .
Un alt incident face referire la ofiţerul de legătură
CIA, Blahut Regis ,de pe lângă Comisia aleasă de Camera Reprezentanţilor pentru
investigarea asasinatelor. Ofiţerul CIA a încercat să fure fotografii din
dosarul autopsiei lui Kennedy efectuate
la Centrul medical naval de la Bethesda.
Un alt aspect
important este că la vremea asasinatului lui Kennedy , primar în Dallas
era Earle Cabel(prezent în limuzină cu
Kennedy) , fratele ofiţerului CIA , Charles Cabel , demis de Kennedy după
acţiunile eşuate de asasinare a lui Castro
ce s-au terminat cu dezastrul de la Golful Porcilor(1961). Totuşi nu
există vreo dovadă clară cu ce ar fi putut fi implicat fratele ofiţerului CIA care era primar la vremea respectivă în Dallas.
În presupusul
complot al CIA ,se avansează şi implicarea FBI , pe seama legăturii pe care o
aveau agenţii FBI cu Lee Harvey Oswald. Un exemplu este cazul agentului FBI din
New Orleans ,Warren de Brueys, care a negat
că ar fi avut contacte cu asasinul lui Kennedy. Probele au demonstrat însă
contrariul.
Tot din New Orleans era şi omul de afaceri , Clay Shaw
,singurul acuzat oficial de conspiraţie în asasinarea preşedintelui Kennedy.
Despre Clay Shaw se spune că ar fi colaborat cu elemente din CIA pentru a pune
în aplicare planul de asasinare a lui Kennedy . În final el ajunge să fie
achitat de toate acuzaţiile. învinuirile au fost formulate de procurorul din
New Orleans , Jim Garrison în timpul
investigaţiei sale asupra asasinatului lui Kennedy.
Garrison îl acuza de complicitate şi pe pilotul David Ferrie.
Directorul CIA , Richard Helms , a recunoscut la mijlocul anilor ’70
faptul că CIA era în contact cu David Ferrie , dar în acelaşi timp a avut grijă
să înlăture orice documente CIA legate de Ferrie din anchetele comisiilor care
au avut ca scop investigarea asasinatului lui J.F. Kennedy . Atunci când a fost
asasinat Kennedy , Lee Harvey Oswald avea la el permisul de bibliotecă al lui
David Ferrie.
Nici preşedintele Lyndon Johnson(vicepreşedintele lui
Kennedy) nu a fost scutit de suspiciuni . Cu o seară înaintea asasinatului (pe
21noiembrie 1963), Lyndon Johnson s-a
contrazis cu preşedintele Kennedy pe tema alegerii însoţitorilor din fiecare
limuzină a coloanei oficiale. Johnson a vrut ca prietenul său , guvernatorul
John Connaly , să stea în limuzina sa ,iar senatorul Ralph Yarborough(rivalul său politic) să stea
în limuzina lui Kennedy. Preşedintele Kennedy a refuzat acest
aranjament. Johnson a încercat să nege
această întâmplare, dar ea a fost relatată în scris de Jerry Bruno,
însoţitor al lui Kennedy care se ocupa de programarea întâlnirilor
preşedintelui american. De ce s-a grăbit
Johnson să nege discuţia sa cu Kennedy. Daca într-adevăr nu era implicat în conspiraţia de asasinare a preşedintelui , de ce a încercat să mintă pe o întâmplare atât de simplă? Pe
vremea când era vicepreşedinte , Johnson a fost
implicat în nişte scandaluri cum ar fi Billy Sol Estates şi Bobby Baker. A scăpat de toate
anchetele atunci când a ajuns preşedinte.
Posibilitatea ca CIA să fie implicată în conspiraţia de
asasianare a lui Kennedy , denotă încă o
dată autonomia prea mare şi controlul insuficient asupra activităţilor agenţiei
de spionaj americane . CIA a perceput ca pe o ameninţare, faptul că
preşedintele Kennedy a încercat să reformeze din temelii serviciile secrete
americane după eşecul din Cuba .
Cu ce a schimbat
politica americană preşedintele Kennedy
Preşedintele John Fitzgerald Kennedy a lăsat ca moştenire
Statelor Unite un nou tip de liberalism şi i-a încurajat pe americani să-şi
urmărească propriile idealuri şi vise.
Efortul său de eliminare a discriminării rasiale nu s-a finalizat cu un succes politic sau legislativ, dar idealurile fixate de el
au ajutat la schimbarea unei întregi generaţii de americani.
Visul lui Kennedy e cel mai bine expusă de următoarea sa
declaraţie: “Datoria noastră este să
redirecţionăm viziunea americană către o societate în care nici un om să nu
sufere de discriminare bazată pe rasă în realitatea trăită zi de zi din ţara noastră.
În următoarea săptămână am să solicit Congresului SUA să acţioneze, să facă un
anganjament , pe care nu l-a făcut pe deplin în acest secol, la declaraţia
precum că rasa nu are ce să caute în viaţa sau legea americană. Drepturile
fiecărui om sunt diminuate , atunci când drepturile unui om sunt ameninţate”.
Din păcate în materie de politică externă succesorul lui
Kennedy , preşedintele Lyndon Johnson , nu a respectat intenţia exprimată de
Kennedy de a retrage trupele din
Vietnam şi a ajuns să provoace
cea mai mare pierdere de vieţi omeneşti pentru SUA din timpul Războiului Rece. Războiul
din Vietnam escaladat de deciziile lui Johnson , pe lângă faptul că a provocat imense
pierderi umane , a reuşit să dezbine întreaga societate americană.
Bibliografie
Jerome A. Kroth ,
Conspiracy
in Camelot: The Complete History of the Assassination of John Fitzgerald
Kennedy Ed. Algora Publishing, New
York , 2003, p.69 ; pp.120-139.
Howard Roffman ,
Presumed
Guilty: Lee Harvey Oswald in the Assassination of President Kennedy , Ed. Fairleigh Dickinson
University Press , Madison, 1975, pp.28-34.
